CONTRIBUM LA O LUME MAI BUNA!

Despre

CE VIS AU DESEURILE?


 
In meseria mea de lector si consultant de mediu, m-am intalnit destul de des cu probleme generate de deseuri si va pot spune ca acestea se pot rezolva numai daca sunt clar intelese implicatiile si efectele pe care le au asupra mediului si economiei.
 
Aceasta lume a deseurilor a ajuns sa-mi fie destul de prietenoasa... probabil pentru ca i-a placut faptul ca ii acord atentie si respect.
 
Intr-o zi m-am intalnit cu un deseu de plastic care a dorit sa-mi povesteasca mai multe despre lumea din care face parte.
 
M-a impresionat aceasta poveste si de aceea m-am gandit ca ar prinde bine ca aceasta sa fie stiuta de cat mai multi oameni. Prin urmare, va invit sa o cititi.
 
„Buna! Eu sunt Plastic si unii spun ca sunt chiar fantastic! M-am nascut pentru a fi utilizat cu un scop anume. Dupa o viata scurta, am ajuns sa fiu numit „Deseu Plastic”, pentru ca am devenit nefolositor si inutil oamenilor. Te rog sa ma crezi ca nu-mi este deloc placut sa ma simt asa...
 
Locul meu este acum intr-o pubela sau container galben pe care se afla o eticheta chiar cu numele meu. Daca sunt aruncat acolo impreuna cu fratii mei din plastic sau PET, eu ma simt foarte fericit... pentru ca asa mi se da o sansa de a RENASTE, prin reciclare!
 
Va dati seama ce bucurie ar fi pentru noi cei din plastic... care am fost candva pahare, farfurii, sticle PET, folii de plastic, ambalaje pentru bomboane, cornuri etc.. sa avem din nou sansa de a prinde viata si de a fi din nou folositori... utili!!!
 
Stiti ca din mine se pot face fibre care sunt folosite la tricouri, covoare, mingii de tenis... si cate si mai cate? Ce vis frumos... iar eu cred ca se poate indeplini cu ajutorul vostru, al oamenilor!
 
Oare cer prea mult? Ar fi si in folosul lor...
 
Numai ca, vedeti dumneavostra, eu nu ma pot deplasa si omul e cel care de care am nevoie ca sa ma arunce gol (adica fara alte resturi) in pubela special destinata mie, acolo unde este locul meu.
 
Daca nu primesc atentie si ajutor... ma intristez mai tare... pot deveni chiar daunator, adica pot provoca rau oamenilor si altor fiinte precum si mediului in care acestia traiesc... si asta fara voia mea.
 
Daca sunt aruncat aiurea, la intamplare... ma poate lua vantul ducandu-ma si mai departe, afectand mediul.
I-am vazut pe unii din fratii mei ca au ajuns chiar si in varf de munte, plimbati pe rauri sau facand insule in mari si oceane.
 
Unii au inceput sa se descopuna incet... incet... si au ajuns chiar si in apa de la robinet.
 
Am vazut odata cum un frate de-al meu (care se nascuse sub forma de punga) a fost inghitit de un pescarus... Trist! Foarte trist!
 
Va dati seama cat e de greu sa faci parte dintr-o lume urata... doar voi oamenii o puteti schimba!
 
Dar hai acum sa-ti prezint toata familia mea... de reciclabile:
 
Am un frate vitreg care se numeste TETRAPACK (un amestec de polietilena, carton si aluminiu) care e folosit ca recipient pentru lapte, sucuri si care atunci cand devine deseu creeaza confuzie, nu prea se stie unde poate fi aruncat.
 
Ambalajele TETRAPAK, desi sunt 70% carton, unii reciclatori solicita in mod expres ca acestea sa fie depozitate in containerele galbene pentru plastic deoarece recuperarea materialelor necesita trecerea cutiilor printr-un proces mai complex prin care cartonul este separat de stratul de aluminiu si componentele din polietilena.
 
Pulpa de carton extrasa este folosita la producerea de caiete, servetele etc.
Din amestecul de aluminiu si polietilena sunt produse diverse obiecte: acoperisuri pentru case, umerase, tavite pentru distributia alimentelor sau obiecte promotionale.
 
HARTIA... verisoara mea draga. Cand s-a nascut era foarte utila... prin intermediul ei oamenii puteau afla multe informatii din carti, reviste, ziare, documente tiparite sau puteau semna diferite acorduri, contracte, rapoarte si mai avea inca multe alte utilizari.
Un frate de-al ei este cartonul... mult folosit la diverse ambalari.
 
Dar inevitabil, in timp, dupa una sau mai multe utilizari si ea devine deseu. Locul ei este vecin cu al meu, intr-o pubela sau container albastru, care are bineinteles eticheta cu numele ei „deseu Hartie”.
 
Si ea este fericita cand ajunge acolo.. pentru ca i se da sansa de a se transforma in servetel, agenda, carton, hartie igienica etc.
 
In plus, cu cat se recicleaza mai multa hartie... cu atat se taie mai putini copaci pentru a fi fabricata... iar ea stie asta... si de aceea dorinta ei de reciclare devine si mai mare.
 
Va roaga sa fiti atenti cu ea cand o puneti in pubela.. pentru ca e foarte sensibila la orice rest de cafea, grasime, chiar si de apa... cand se impregneaza cu ele, i se strica proprietatile si numai poate fi dusa la reciclare... va sfarsi intr-o groapa de gunoi unde se va descompune inutil sau va fi arsa pentru a produce un pic de caldura (valorificare energetica).
 
METALUL (feros si neferos)... oamenii ii dau diverse forme pentru diverse utilizari... poate fi intalnit in cutiile de conserve, doze de suc si bere, agrafe si clipsuri pentru documente etc.
 
Pubela pentru el seamana cu a mea, este tot galbena, doar ca are eticheta diferita „Deseu metal”.
 
Prin reciclare i se poate da din nou aceeasi forma si utilizare pe care a avut-o inainte... daca asa se vrea. Evident ca si el v-ar multumi daca il duceti la locul lui.
 
STICLA... prima forma de sticla cunoscuta de catre om este cea creata de lovitura trasnetului in nisip.
 
Fabricarea ei de catre om a inceput in Egiptul antic iar in urma cu cca. 3000 de ani se fabricau deja felurite obiecte din sticla: flacoane pentru parfumuri, cupe pentru baut, vase etc.
 
In epoca moderna ea are mult mai multe utilizari... iar pentru uz casnic este sub forma de pahare, sticle, borcane, boluri etc.
 
O caracteristica importanta a ei este ca poate fi reciclata la nesfarsit... asa ca va dati seama cat de important este ajutorul pe care i l-ati putea oferi?
 
Langa tomberoanele pentru plastic, hartie si metal ar trebui sa gasiti si pubela sau containerul verde, etichetat cu numele verisorului meu „deseu Sticla”, acolo unde ii este locul inainte de reciclare.
 
Acum ca ti-am prezentat intreaga mea familie de deseuri reciclabile, te rog sa ridici capacul containerului galben si sa ma arunci acolo.”
 
Asta am si facut dar l-am auzit spunand „Offf...”
 
„Ce s-a intamplat?”, l-am intrebat nedumerita.
 
„Uita-te cu atentie ce deseuri vezi aici alaturi de mine si pentru ca poti... te rog pe tine sa le spui oamenilor care sunt efectele... gesturilor lor.”
 
M-am uitat si m-am intristat... am inteles de ce ofta si am oftat si eu... dupa care i-am spus asa:
„Draga deseu de plastic, iti multumesc pentru povestea ta si voi incerca sa va ajut sa fiti reciclate. Voi face tot ce pot si asa cum pot.”
 
In pubela galbena in care l-am pus, care era destinata numai lui, am vazut pe langa fratii si surorile lui (mai multe pahare de plastic, sticle PET, cateva ambalaje de la napolitane) si alti verisori (alte tipuri de deseuri) care NU isi aveau locul acolo:
- un borcan cu zacusca, pe jumatate plin;
- mai multe coli de hartie;
- doze de suc;
- cateva pahare din hartie cerata cu resturi de cafea;
- 3 CD-uri;
- ambalaje (cutii de plastic pentru mancare) cu resturi de ceva uleios;
- si o coaja de banana.
 
Prin amestecul acestor deseuri, practic intreg continutul a devenit foarte greu pentru a mai fi reciclat si o sa va spun in continuare de ce...
 
Colectorul autorizat, cel care preia deseul pentru a-l duce la Reciclator, nu o mai poate face in mod direct deoarece Reciclatorul primeste la reciclare doar deseu curat, sortat pe fiecare categorie in parte.
 
O solutie ar fi ca acest amestec de deseuri din pubela galbena pe care v-am descris-o anterior sa ajunga la o rampa de sortare. In acest mod, prin separare manuala de catre operatori, ar putea fi salvate si duse la:
- Reciclare „Plastic”: paharele de plastic, sticlele PET;
- Reciclare „Metale”: dozele de suc.
 
O alta parte formata din deseuri murdare de plastic (cutia uleioasa) si hartie (impregnata cu diverse lichide) ar putea merge la ardere pentru valorificare energetica iar restul (borcanul cu zacusca, CD-urile uzate, coaja de banana) ar ajunge ca deseu menajer in gropile de gunoi.
 
Insa, acest procedeu de sortare separata este destul de costisitor si multi operatori autorizati pentru astfel de activitati au renuntat la ele... chiar sunt putine statii de sortare la noi in tara.
 
Prin urmare, de cele mai multe ori in astfel de cazuri, intregul continut din containerul galben va sfarsi la groapa de gunoi pe care o vom lasa mostenire copiilor si nepotilor nostri.
 
Oare ce parere vor avea nepotii nostri despre aceasta generatie din care facem parte noi acum?
 
Care sunt efectele?
  • asupra mediului... un mediu murdar si poluat in care traim cu totii, risipirea inutila a resurselor naturale care devin din ce in ce mai putine (asa ne saracim proprii nostri copii, nepoti, stranepoti).
  • inestetice... distrugem frumusetea creata de natura dar si de om. Un mic exemplu: ne plimbam prin parcuri si pe langa flori, copaci, alei asfaltate, banci si felinare frumoase... mai „admiram” si o gramada de gunoaie.
  • economice... pentru fiecare dintre noi... in loc sa castigam bani din reciclarea deseurilor, noi platim multi bani pentru depozitarea acestora in gropile de gunoi.
 
Stiati ca noi, care suntem de faptROMANIA, suntem chiar pe locul intai in clasamentul tarilor care recicleaza cel mai putin in UE. Ce „mandrie”!
 
Iar din aceasta cauza riscam mari amenzi, pe care cine credeti ca le va plati?
Cel care plateste... ati inteles bine... este contribuabilul roman!
 
Indiferenta ne costa... mult... iar eu nu vreau sa mai platesc acest pret... si sper ca nici voi nu mai vreti sa-l platiti.
 
Aceasta schimbare poate fi facuta pentru ca depinde in mare masura de noi... asa ca te rog pe tine drag roman:
 
FII TU EXEMPLUL POZITIV – COLECTEAZA SELECTIV!
 
E nevoie doar de un gest simplu si de un pic de atentie.. dupa care devine obisnuinta.
 
Si asa il putem ajuta si pe deseu sa RENASCA si practic sa-si vada visul implinit.
 
In plus, iubesc Romania si imi doresc sa-mi vad tara curata si respectata. Si voi continua sa fac tot ce pot in acesta privinta.
 
Si oricine POATE, numai sa-si doreasca sa faca asta!
 
M-am referit in acest articol la colectarea separata a deseurilor atat cand generam deseurile acasa cat si la locul de munca.
 
Sunt multe aspecte de discutat in acest domeniu al gestionarii deseurilor pentru ca sunt multe cerinte si probleme care apar si necesita rezolvare.
 
Una dintre problemele majore se refera la respectarea si aplicarea cerintelor legislative din domeniu. Amintesc acum doua din principalele legi pe care fiecare agent economic (societate comerciala) le are de respectat:
  • Legea 211 privind regimul deseurilor;
  • Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje.
 
Legislatia din acest domeniu este destul de mare si fiecare societate comerciala este obligata sa-si identifice si sa respecte cerintele legislative aplicabile domeniului lor de activitate. In caz contrar, risca amenzi destul de mari.
 
Chiar daca de-a lungul timpului mi-a dat dureri de cap, spuneam la inceput ca acest domeniu a ajuns sa-mi fie prieten J si am pregatit atat pentru responsabilii de mediu si/ sau cu gestionarea deseurilor cat si pentru intreg personalul unei societati o serie de cursuri, campanii de constientizare si sensibilizare si chiar servicii de consultanta.
 
Cei care sunt interesanti si au nevoie de mai multe informatii legate de gestionarea eficienta a deseurilor pot afla mai multe accesand site-ul firmei mele www.trainingsolution.ro sau ma pot contacta pe e-mail la adresa: nbutnaru@trainingsolution.ro.
 
Va multumesc pentru atentie!
 
Cu drag,
Nicoleta Butnaru
Lector si Consultant de mediu
Best Training Solution SRL